„Revelare a divinului din înalturile existenţei
Şi pace oamenilor de pe Pământ,
Care sunt pătrunşi de o voinţă bună.”

În această perioadă deosebită a Nopților Sfinte (de la Crăciun și până la Bobotează), oamenii și lumea spirituală celebrează nașterea pe pământ a lui Iisus Christos, cel care-i uneşte pe toti oamenii, oricât de dezbinaţi ar fi ei în toate problemele lumeşti.

Dacă omul se străduiește să trăiască perioada aceasta într-o stare de conștiență mai înaltă, având o atitudine lăuntrică de devotament și reverență față de lumea spirituală, atunci sufletul său poate parcurge un drum de inițiere în tainele evoluției pământești-spirituale a omului.

Drumul sufletesc-spiritual al Nopților Sfinte – după perioada de cunoaștere de sine din cele patru săptămâni ale Adventului – începe în noaptea zilei de 24 ianuarie (ziua lui Adam și Eva), care corespunde întâlnirii cu Micul Păzitor al Pragului. Aceasta este urmată de trăirea nașterii conștiente în suflet a Eului superior – pruncului divin Iisus nathanic, în noaptea de Crăciun, și merge gradual până la momentul de Bobotează, când în sufletul pregătit coboară Christos și omul poate avea întâlnirea cu Marele Păzitor al Pragului.

Prima Noapte Sfântă (24-25 Decembrie – Capricorn)

Simbol: grajdul din Bethleem în sărăcie și umilință în care va fi născută Lumina Lumii. Vocea liniștii pătrunde în suflet și ne învață cum să afirmăm cu bucurie binele care se află în noi și în ceilalți. Sufletul caută misterul în întuneric și în păduri necunoscute.

Spiritul divin este născut în materie; Alpha si Omega se ating și crează viața.”  (indicațiile date de Rudolf Steiner pentru prima noapte)

Cea de-a doua Noapte Sfântă (25-26 decembrie, Vărsătorul)

„Noaptea lui Ioan. Vulturul sufletului zboară în sus cu aripile sale și privește în jos din înălțimi, observându-și propria viață. Și acum omul recunoaște Legile Karmei.

Misteriul: Alegerea căii celei înguste și dificile sau a căii netede și ușor de parcurs.

Pentru cei care sunt născuți din carne este dificil să găsească drumul spiritului.

Bhagavad Gita: O viață egoistă, sau o viață devotată umanității ?” (indicațiile date de Rudolf Steiner pentru cea de-a doua noapte)

Comentariile mele:

Rudolf Steiner ne spune că cea de-a doua noapte este noaptea apostolului Ioan, despre care știm că se afla sub semnul vulturului. Ce înseamnă acest lucru ? Din ciclul Microcosmos și Macrocosmos (GA107), aflăm că în epoca lemuriană, deci înainte ca sufletele să fi coborât în organizarea fizică, se puteau observa patru grupe de suflete-grup: vulturul, leul, taurul și omul, ceea ce însemna că una dintre forțele arhetipale ale sufletului era predominantă: gândirea (vultur), simțirea (leul), voirea (taurul) și Eul (om). Oamenii ce aparțineau de sufletul-grup al Vulturului erau acei oameni care se puteau ridica deasupra teluricului și puteau avea deci o privire de sus, de ansamblu, asupra lumii. Dintre cei patru evangheliști, fiecare din ei aflat sub unul dintre aceste simboluri sufletești arhetipale, ni se spune că apostolul Ioan era sub semnul Vulturului. Deci la el, forța de gândire era predominantă și acesta este motivul pentru care Evanghelia lui Ioan este scrisă la un nivel înalt, intuitiv, greu accesibil cititorului, iar evenimentele de la răscruce de vremuri sunt descrise în ea ca și văzute din înălțimi spirituale.

Indicația pentru această noapte este deci de a privi la propria viață dintr-un punct de vedere înalt, al gândirii spiritualizate ce poate vedea și înțelege esența din evenimentele și temele biografice, dincolo de aparența lor fizică. Biografia fiecărui om ascunde un plan deosebit de înțelept în spatele tuturor evenimentelor și întâlnirilor de destin, plan pe care ni-l aduce Îngerul păzitor, purtător al Eului superior. Gândirea înaltă, curajoasă, ce își desfășoară aripile ca de vultur înspre înțelegere, se metamorfozează și se spiritualizează la pragul lumii spirituale, apărând privirii clarvăzătoare precum un cap înaripat de Înger, căci omul se apropie astfel de nivelul de conștiență al Îngerului său păzitor (vedeți descrierea pe care o dă Rudolf Steiner acestei spiritualizări a gândirii la prag, în ciclul de conferințe GA 157).

Odată ce omul a născut în suflet pruncul auriu, Eul superior, în Noaptea de Crăciun, el poate începe să înțeleagă acest plan înțelept al vieții sale și să recunoască în el legile karmei.

Cei care sunt ‘născuți din carne’ sunt cei care nu au trăit încă nașterea Eului superior în suflet și ca urmare nu se pot ridica încă altruist deasupra Ego-ului, deasupra simpatiilor și antipatiilor lor, înspre generalul-uman din fiecare suflet.

În această noapte, în care omul a trecut de întâlnirea cu Micul Păzitor al Pragului, alegerea căii înguste și dificile sau a căii netede și ușoare este o alegere la nivel lăuntric, imaginativ, pe care fiecare om trebuie să o facă în legătură cu drumul său spiritual. Cheia ni se dă în aceleași indicații ale lui Rudolf Steiner; odată ce a trecut pragul, discipolul ajunge în lumea eterică, unde trebuie să reziste ispitei deosebit de tentante a lui Lucifer. Unul dintre drumuri corespunde unei alegeri egoiste, ușoare, plăcute; celălalt este drumul cel greu, altruist, dedicat ajutorării semenilor.

A treia Noapte Sfântă (26-27 decembrie, Peștii)

„Acum urmeaza cele 3 nopți ale crinului alb. Sufletul recunoaște că nu poate rămâne în înălțimi, ci trebuie să coboare din nou, pentru că poartă în el prea multă greutate pământească.

Mintea conștientă începe să purifice corpul pământesc și asumă că fiecare hrană reprezintă provizia pentru o călătorie. Eu sunt pâinea vieții (cuvintele lui Iisus Christos). Noi venim din pâinea vieții, trăim pe calea de dezvoltare a pâinii vieții și ne întoarcem la pâinea vieții.

Misteriul: Niciun moment să nu uităm de realizarea obiectivului cel îndepărtat din momentul părăsirii tărâmul pământesc.” (indicațiile lui Rudolf Steiner)

Comentariile mele: În prima noapte, prin trăirea nașterii Eului superior în suflet, discipolul își poate menține într-o anumită măsura conștiența în planul cel mai apropiat de planul fizic, planul eteric. În cea de-a doua noapte, discipolul se confruntă cu oferta deosebit de tentantă a lui Lucifer, care îi oferă discipolului ajuns aici împlinirea dorințelor sale cele mai mari, dorințe pe care poate că nu și le-a recunoscut nici față de el însuși – dar este o împlinire la nivel imaginativ, în lumea creată de el. Dacă vă închipuiți că la nivel imaginativ înseamnă ceva vag, ca o imagine mai mult sau mai puțin volatilă, ei bine, nu este așa; trăirile la acest nivel, pentru omul ce se eliberează de limitările date de corpul fizic, sunt mult mai intense și mai vii decît orice poate trăi în viața pământească, iar lumea imaginațiunilor este nelimitată în culori, sunete, gusturi. Însă dacă discipolul își amintește de îndatoririle sale pământești și alege calea cea strâmtă și grea, calea altruistă de a evolua sufletește și spiritual pentru a-și ajuta semenii, și nu pentru propriul egoism, atunci el se va întoarce la misiunea sa pămîntească. Pe calea cea altruistă, christică, unul dintre repere este trăirea imaginativă a pâinii vieții. Eu sunt Păinea Vieții. Ni se spune că fiecare hrană constituie merindea pentru o călătorie – și într-adevăr, sunt mai multe posibilități de hrană pentru suflet la acest nivel eteric, iar în funcție de hrana aleasă, discipolul va merge pe un drum sau pe altul. Este important ca discipolul să nu se lase amăgit și să nu uite de misiunea sa pământească.

Faptul că și-a născut Eul superior în suflet nu înseamnă că este deja pregătit pentru a deveni cetățean al lumi spirituale, ci doar că are acces, într-o anumită măsură, la lumea eterică. Pruncul trebuie să crească în suflet.

Indicațiile date de Rudolf Steiner pentru următoarele nopți sfinte:

A patra Noapte Sfântă (27-28 decembrie – Berbec)

„Purificarea conștientă a corpului astral (sufletul). Antipatiile și simpatiile sunt transformate în iubire, iubire completă, prin intermediul iubirii. Iubirea domolește pasiunile și dorințele. Puterea lui Christos ne luminează și ne fortifică în confruntările cu Lucifer și Ahriman, în vederea metamorfozării noastre sufletești.

Misteriul: Strădania personala trebuie pusă în serviciul tuturor, pentru binele tuturor. Arhanghelul Uriel ne așează în fața unei oglinzi în care ne vedem așa cum suntem.”

A cincea Noapte Sfântă (28-29 decembrie, Taur)

„Purifică în mod conștient gândurile tale, disciplinează-ți gândirea, concentrează-te pe ce este pozitiv, transformând porumbeii negrii ai gândurilor în porumbei albi, pentru că gândirea noastră poate fi asemănată cu un porumbel sălbatic când nu este disciplinată. Trebuie să învățăm să închidem ușa la pod când gânduri negative sau stranii se apropie.

Misteriul: Templul este purificat de către Christos.”

A șasea Noapte Sfântă (29-30 decembrie. Gemeni)

„Acum urmeaza cele trei nopti ale sabiei.

Noaptea lui Petru. Noaptea consacrarii sabiei. Fiecare dintre noi ne-am construit propria sabie a discernamantului. Fiecare dintre noi trebuie sa isi uneasca vointa spirituala cu eternul, partea nemuritoare cu indestructibilul – si in acest mod vom recunoaste adevarul.

Misteriul: Aducerea impreuna a Fiului lui Dumnezeu cu Fiul Omului – Unitatea.”

A șaptea Noapte Sfântă (30-31 decembrie, Rac)

„Șarpele în prăselele sabiei. Înțelepciunea. Preocupă-te cu lecturi elevate. Este noaptea marii porunci.

Misteriul lucrării: Cine stabilește regulile în sufletul tău? Cine este stăpânul sufletului tău? Cine stă în spatele faptelor tale? Suntem liberi și trebuie să întărim voința bună în noi.”

A opta Noapte Sfântă (31 decembrie – 1 ianuarie, Leu)

„Crucea pe mânerul sabiei. Sacrificiu. Omul cu sabia puterii a lui Christos, cea care nu poate răni, vorbește limbajul adevărului. Este noaptea fricii și ororii.

Misteriul: Un Cavaler cu lancea voinței și cu sabia cunoașterii ce are un câine în urma lui, ca simbol al supunerii. În spatele lui sunt moartea și diavolul. La un anumit nivel al cunoașterii, o greșeală sau o mișcare greșită îl pot duce rapid la pierzanie. Victoria este obținută prin legătura deplină cu divinitatea, cu o conștiență a responsabilității și cu o loialitate statornică pentru sarcinile ce stau înainte pe drumul vieții.”

A noua Noapte Sfântă (1 ianuarie – 2 ianuarie, Fecioara)

„Urmeaza cele trei nopți ale coroanei. Detașare – detașează gândirea intelectuală de grijile sale pământești și practice. Aceasta este Noaptea de trei ori sfântă. Este atunci când sinele inferior capitulează în dorința de a sluji și de a fi integrat spiritului.”

A zecea Noapte Sfântă (2 ianuarie – 3 ianuarie, Balanța)

Este noaptea care vine din a sluji, din cel mai mare sacrificiu. Supunere – acțiune.

„Învățăm să ascultăm vocea lăuntrică și semnele divinului. Ceva misterios încearcă să își facă auzită vocea în noi de-a lungul mai multor încarnări, claritatea sa este intensificată de capacitatea de sacrificiu și de decizie.”

A unsprezecea Noapte Sfântă (3 ianuarie – 4 ianuarie, Scorpion)

„Este cea de-a unsprezecea noapte. Este lupta cu Pazitorul Pragului lumii spirituale.

Trebuie să construim în ființa noastră misteriul Castelului Graalului. Trebuie să declarăm loialitate lumii spirituale în Scorpion.”

A douăsprezecea Noapte Sfântă (Săgetător, 4 ianuarie – 5 ianuarie)

„În cea de-a douăsprezecea noapte, depune coroana la picioarele divinității. Deși noi am dobândit coroana, lupta a fost câștigată cu ajutor din partea lumii spirituale și cu grație divină, iar grația vine din izvorul din om la care el nu are acces prin propriile-i puteri. Acum putem să accesăm un timp situat în afara spațiului și un spațiu în afara timpului. Totul este etern și sfânt aici. Perseverența în dobândirea celor ce ni le-am propus, concentrarea (precizia) în a primi bunul spiritual.

Ce am cunoscut și primit în cele douăsprezece nopți sfinte, luăm în viață și spiritualizăm materia și sufletul.” (din indicațiile lui Rudolf Steiner către Herbert Hahn).